Buruieni dicotiledonate
Ambrozia -Ambrosia trifida
Numita si iarba de paragina sau iarba parloagelor, este o buruiana dicotiledonata, nociva si invaziva, perena, erbacee, originara din America de Nord, recent aclimatizata la noi datorita incalzirii globale. Creste atat in flora spontana cat si ca buruiana printre culturi, prin locuri lasate in paragina, prin curti si parcuri, raspandindu-se repede. De obicei, invadeaza terenurile neingrijite si lipsite de vegetatie, pe langa daramaturi, santiere in constructie, margini de drum. Planta are tulpina bogat ramificata, inalta pana la 2 metri, dar in solurile umede si bogate poate sa creasca pana la 6 m inaltime.
Frunzele sunt palmat lobate, aproape fidate, asezate in sens opus. Ambrozia este o planta monoica si are florile unisexuate, care se prezinta in inflorescente. Florile pistilate (femele) sunt grupate la baza varfului, iar cele staminate (mascule) se dezvolta la sfarsitul anului. Fructul este un brusture, lung de cativa milimetri, cu tepi mici. Se inmulteste foarte repede, fiind considerata „buruiana de carantina” in unele tari. O singura planta de ambrozie poate face pana la 30000 de seminte ce isi pastreaza calitatile viabile 40 de ani.
Se combate chimic folosind erbicidele: Equip, Kelvin Top SC, Merlin Duo, Mustang, Sekator Progress OD.
Busuioc salbatic -Galinsoga parviflora
Buruiana dicotiledonata, erbacee, anuala, iubitoare de soluri fertile, de lumina si caldura, fiind sensibila la frig. In popor este numita si mierea porcului, gluga ciobanului, iarba neagra, izma salbatica. Se dezvolta bine la temperaturi medii, pe solurile mijlocii, bogate in humus si azot. Are radacina pivotanta cu foarte multe ramificatii laterale subtiri si lungi.
Tulpina dreapta se ramifica in foarte multe noduri, ajungand la o inaltime intre 10 si 80 cm. Frunzele adevarate sunt opuse in perechi, de forma ovala, cu marginile usor dintate, de un verde deschis. Frunzele mai batrane sunt petiolate, iar cele care se formeaza sunt aproape sesile. Florile sunt mici, sub forma unui buton galben, cu cateva petale mici albe, in jur. Busuiocul slabatic germineaza spre sfarsitul primaverii si infloreste din vara pana in toamna, tarziu.
Este o buruiana des intalnita in culturile din gradina si se combate manual prin smulgere, prasile sau prin folosirea unor erbicide ca: Glyphopgan, Dicopur Top 464 SL, Kelvin Top, Gat Motion 4SC, Principal.
Cinci degete -Potentilla reptans
Este o buruiana dicotiledonata, perena, invaziva, joasa, se dezvolta la nivelul pamantului. De la frunza sa lata, formata din cinci lobi a primit si denumirea. Creste in mod natural pe malul apelor, la marginea drumurilor, a lizierelor, prin pajisti. Este o planta iubitoare de soare, prefera sa creasca pe solurile uscate si fertile, bine drenate, dar o intalnim si in locuri umede.
Radacina plantei este foarte adanca, poate ajunge pana la 30 cm, si rezistenta. Cinci degete formeaza foarte multi rizomi si se raspandeste cu repeziciune prin gazon, fiind greu de eliminat. Infloreste cu flori galbene, hermafrodite, cu cinci petale si peduncul lung, din luna mai pana in luna septembrie. Este polenizata de albine, insecte si e autofertila. Fructele sunt sub forma unor achene de culoare bruna. Se inmulteste prin seminte si rizomi.
In combaterea acestei buruieni se respecta tehnicile de udare, aerare, erbicidare repetata cu erbicid selectiv sau fertilizant cu erbicid.
Ciumafaia -Datura stramoniu
Buruiana dicotiledonata, anuala, viguroasa, erbacee, medicinala, foarte toxica, specifica zonei de campie, numita si bolundare, nebuneala, laur porcesc, iarba dracului, matraguna gunoiului, ciumafaia cucului, turbar, trompeta diavolului, clopotii iadului, durhan. Toate partile plantei sunt toxice si creste pe marginea drumurilor, prin pasuni, terenuri cultivate sau necultivate, pe langa locuinte.
Tulpina este robusta, de culoare verde sau cu reflexe violacee, bogat ramificata in partea superioara, fistuloasa, nu prezinta spini, inalta pana la 1,5 m. Frunzele mari, ovale, de un verde-inchis, sunt asezate altern si au zimturi pe margine. Florile sunt albe, de 6-10 cm lungime, scurt pedunculate, solitare, cu corola din cinci petale grupate sub forma de palnie, rezultata din unirea petalelor, prinsa intr-un caliciu tubulos, cu baza larga, iar in partea superioara cu cinci dinti. Din tubul corolei ies cinci stamine.
Fructul ciumafaiei este o capsula ovoidala, cu numerosi tepi moi, la inceput de culoare verde, apoi de culoare cafenie. In interior se gasesc seminte mici, de culoare brun-inchisa. Planta germineaza in perioada calda, la inceputul verii si infloreste din iulie pana in august. Consumul plantei este mortal. Se combate cu erbicidele: Adengo 465 EC, Buctril Universal EC, Cerlit, Dicopur D SL, Equip.
Cornuti- Xantium strumarium
Buruiana dicotiledonata, seminifera, anuala, iubitoare de caldura, de sol greu si fertil, este numita si scaietele popii. Plantele tinere sunt toxice pentru hrana taurinelor, a cailor si a porcilor, iar fructele cu scai se agata de blana oilor, depreciind calitatea lanii. Are tulpina viguroasa, de culoare rosiatica, ramificata, acoperita cu peri, lipsita de spini si atinge inaltimi de 50-120 cm. Frunzele adevarate sunt de tip palmat, acoperite pe partea inferioara cu peri desi si scurti, dantelate pe margine.
Frunzele de la baza sunt cordat-triunghiulare, cele de la varf sunt lanceolate. Florile mascule sunt la capatul lastarilor, rotunde si verzui, iar cele femele sunt situate in axila frunzei si dupa fecundare iau forma de arici. Fructele femeiesti se numesc calatidii si sunt de marimi intre 8-20 mm, cu spini indoiti sub forma de carlig cu care planta s-a adaptat pentru a se agata si a i se raspandi semintele, terminate cu doua ciocuri.
Germineaza primavara, la adancime mica, cel mult 1 cm. Infloreste din vara pana toamna tarziu. Cand se combate manual cu sapa, dupa ce e taiata, planta se arde pentru a nu i se imprastia semintele. Se combate cu urmatoarele erbicide: Cerlit EC, Esteron Extra 600 EC, Gardoprim Plus Gold 500 SC, Kelvin Top SC, Pulsar 40.
Hrisca urcatoare – Polygonum convolvulus
Buruiana dicotiledonata, anuala, erbacee, volubila, cu inmultire prin seminte. Hrisca urcatoare se confunda usor cu volbura pana sa infloreasca. Creste pe solurile fertile, usoare pana la mijlocii, cu un pH moderat acid, atat pe straturi cat si pe terenuri cultivate sau virane. Radacina plantei este pivotanta, ramificata, adanca pana la 80 cm adancime.
Tulpina este subtire, taratoare, ramificata, formata din multe tije cataratoare in sensul acelor de ceasornic, ce pot atinge 100 cm lungime. Frunzele adevarate sunt lanceolate, avand baza cordat- sagitala, cu varful ascutit. Florile sunt foarte mici, in grupe de cate 3-5 la un loc, de culoare alba-verzuie cu nuante de roz, scurt pedunculate. Infloreste in lunile iunie-septembrie. Germineaza primavara la o adancime de la 0,5- 4cm.
O planta produce de la 140 la 200 de seminte. Se distruge greu prin prasile, datorita radacinii sale adanci. Combaterea chimica se face cu unul din erbicidele: Adengo 465 SC, Buctril Universal, Cerlit EC, Esteron Extra 600 EC, Merlin Duo.
Iarba grasa- Portulaca oleracea
Numita si graşiţă, iarba porcului, buruiana grasă, pita porcului. Este o buruiana dicotiledonata, anuala, comestibila, cu frunza lata, se reproduce prin seminte. In trecut era cunoscuta pentru proprietatile sale terapeutice, astazi, putini stiu ca aceasta buruiana iubitoare de lumina contine o cantitate mare de acizi grasi Omega 3 si melatonina, folosita in prevenirea cancerului.
Este foarte bine de adaugat in salata, la diferite mancaruri, ca si spanacul, dar iarba grasa era folosita ca o planta medicinala de egipteni, de greci, iar dacii o numeau „lax”, dupa insemnarile facute de Dioscorides. Creste invaziv pe solurile usoare, nisipoase, fertilizate, insorite si calde, prin gradini, curti, pe marginea drumului, dar si pe straturi. Este adaptata foarte bine la seceta si se intinde in covorase dese in perioada umeda. Are radacina pivotanta, fibroasa, ramificata.
Aceasta planta erbacee are tulpinile suculente, taratoare, dar si erecte, de culoare rosiatica, lungi pana la 40 cm. Frunzele sunt sesile, grase, carnoase, cu limbul rotunjit, ingustandu-se spre baza, lucioase, dispuse altern pe tulpina, in clustere sub forma de rozeta, avand marginile usor violacee. Frunzele sunt tot mai multe spre ramificatiile din varful tulpinilor. Infloreste in timpul verii, inceputul toamnei.
Florile sunt mici, cu cate 5 petale de culoare galbena, mai rar portacalie sau rosiatica, plasate in axila foliara. Fructul este o capsula rotunda, cu seminte foarte mici, de culoare cenusie. Intr-un gram intra 2300 de seminte. Semintele se coc incepand cu luna septembrie si pot ramane viabile 4 ani. O planta face intre 800-1000 de seminte. Se trateaza cu erbicid selectiv sau fertiziant, folosindu-se produsele: Buctril Universal, Cerlit EC, Dicopur Top, Esteron Extra 600 EC, Frontier Forte EC, Tomigan 250 .
Iedera taratoare -Nepeta glechoma
Este o buruiana dicotiledonata, erbacee, perena, cu tije patrate, cu frunze rotunde si frunjurate pe margini. Se dezvolta la nivelul solului umed in zone umbrite si prin stolonii bogati formeaza radacini in zona de contact cu solul, intinzandu-se in covorase cu floricele mici, albastre. Se dezvolta si printre pietrele din jurul casei. Iedera taratoare se inmulteste prin seminte si stoloni. In gazon se combate prin erbicidare selectiva.
Loboda- Atriplex patula
Buruiana dicotiledonata, dioica, anuala, erbacee, numita in popor si talpa gastei, stir, loboda domneasca, cunoscuta pentru valoarea sa terapeutica inca din antichitate. Creste pe langa garduri, parloage, drumuri, mai ales pe solurile bogate in substante hranitoare si in humus. Are o radacina pivotanta, ramificata. Tulpina este cu port inalt, foarte ramificata, puternica, ce-i permite sa se ridice usor deasupra culturilor din jurul ei.
Frunzele adevarate sunt ovale la baza si mai lanceolate spre varfurile ramurilor, alterne, petiolate, usor dintate pe margine, de un verde inchis, iar pe partea inferioara au o culoare mai albicioasa, sunt usor catifelate la pipaire. Floarea este mica, albicioasa-verzuie, unisexuata. Florile sunt grupate in inflorescente glomerulate din care se formeaza achenele ce adapostesc mii de seminte.
Este o planta ce se foloseste in medicina populara si in bucatarie, la prepararea salatelor, a unor mancaruri. Loboda face de la 1000 pana la 6000 de seminte. Germineaza pe parcursul verii si infloreste din iunie pana in toamna. Erbicidele cu care se combate sunt: Adengo 465 SC, Buctril Universal EC, Dicopur Top 464 SL, Sencor 70 WG, Surdone 70 WDG.
Macris -Rumex acetosella
Buruiana dicotiledonata, perena, erbacee, inalta, cu frunza hastata, crestata la baza. Macrisul creste in solurile acide si prefera apropierea apelor. Se inmulteste prin seminte. Radacina, tulpina si frunzele sale sunt bogate in vitamina C, fiind un remediu in curele de detoxifiere, in bolile de ficat sau in intoxicatiile alimentare.
Macrisul este contraindicat persoanelor care sufera de reumatism sau boli renale datorita unui continut ridicat de oxalati. Planta nu poate fi consumata de animale in cantitate mare datorita cantitatii sale ridicate de oxalati care ii confera toxicitate. La cabaline, in cazul ingerarii unei mari cantitati de macris poate surveni moartea in 2-3 ore. Se elimina manual din gazon sau cu erbicid selectiv ori fertilizant cu erbicid. Macrisul–iepurelui -Oxalis stricta- buruiana dicotiledonata, perena, mica, anuala, frunze obcordate, asemanatoare trifoiului, dar cu flori simple galbene sau albe-violacee.
Este o planta iubitoare de umezeala, se raspandeste prin seminte si radacini. Se combate prin udari si fertilizari corecte sau stropiri cu erbicide selective ori fertilizant cu erbicid. Tratamente chimice cu: Buctril Universal EC, Dicopur D SL, Dicopur Top 464 SL, Equip, Fusalide Foete EC, Pulsar 40, Pendigan 330 EC.
Musetelul – Matricaria chamomilla
Numit si romanita, buruiana dicotiledonata, erbacee, aromata, medicinala, anuala sau anual hibernanta, seminifera, cu miros specific. Creste pe solurile bogate in substante hranitoare, sarace in calciu, argiloase sau nisipoase. Este intalnita prin gradini, prin culturi, pe marginea drumului, pe pajisti, prin locuri insorite. Radacina plantei este fusiforma, subtire. Tulpina este verticala, ramificata aproape de sol, nuda, inalta pana la 40-50 cm. Cotiledoanele sunt lungi spre oval-latite, sesile, indoite la varf. Frunzele adevarate sunt de la baza tulpinii penate, mai mult glabre. Urmatoarele frunze sunt bi sau tri penate, filiforme, cu pene inguste.
Este una dintre plantele medicinale folosite cel mai des din tara noastra de la care se recolteaza florile din lunile mai-iunie. Se deosebeste de alte buruieni asemanatoare prin mirosul aromat al florilor si frunzelor. Florile sunt mici, cu diametrul de 0,5-0,6 cm, centrul este bombat, de culoare verde-galbui, apoi galben, inconjurat de petale mici si albe. Florile au forma de bila (capitule) goale in interior, sunt izolate, lung pedunculate, situate pe partea terminala.
Musetelul infloreste din luna mai pana la sfarsitul verii si face de la 1000 la 10000 de seminte. Germineaza toamna-primavara in startul superficial al solului, la o adancime de 0,5 cm, mai ales in zonele umede. Erbicidele folosite in combaterea chimica a muselului sunt: Adengo 465 SC, Buctril Universal EC, Dicopur D SL, Goal 4F, Merlin Duo.
Mustarul salbatic- Sinapis arvensis
Buruiana dicotiledonata, anuala, se inmulteste prin seminte, face parte din fam. cruciferelor, dar e confundat adeseori cu ridichea salbatica. Creste pe solurile cele mai bogate in substante hranitoare si calciu. Radacina este pivotanta, cotiledoanele sunt viguroase, petiolate, foarte curbate la varf. Frunzele adevarate inferioare sunt lobate si puternic dantelate, cu petiol gros. Frunzele superioare sunt oval-alungite, nedivizate, aproape sesile. Tulpina este verticala, paroasa in partea inferioara, ramificata spre varf, ajungand la 60 cm inaltime.
Florile sunt galbene, formate din patru petale, grupate in inflorescente terminale, umbeliforme. Fructele sunt silicve cu seminte mici de culoare galben-inchis. Infloreste din primavara pana toamna. Germineaza primavara la o adancime de 2 cm. O planta produce intre 200-2000 de seminte. Mustarul salbatic se combate cu erbicidele: Buctril Universal EC, Cerlit EC, Dicopur Top, Equip, Gradoprim Plus Gold.
Orzul soarecilor, Hordeum murinum
Este o buruiana dicotiledonata, erbacee, graminee, anuala, care se intalneste pe toate pajistile din tara noastra, pe marginea drumurilor din zonele de campii si dealuri si se poate intalni si in gazonul din gradina casei noastre, mai ales in zonele insorite din campii si dealuri. Este o planta ce poate atinge inaltimea de 30-35 cm, iar tulpina sa erecta, formata cu 3-5 internoduri se termina cu un singur spic simplu, compact, ce prezinta ariste lungi si aspre.
Florile sunt grupate in spiculete uniflore, grupate cate 3 pe rahis, din care cea din mijloc este floarea fertila, iar celelalte doua de pe margine sunt sterile. Infloreste in perioada mai-august. Se inmulteste prin multe seminte grupate in spice dese si pufoase, dar si prin infratire puternica, formand tufe. Se elimina prin erbicidare selectiva: Dual Gold 960 EC, Fusilade Forte, Equip, Glyphogan .
Palamida- Cirsium arvense
Buruiana dicotiledonata, bastinasa, numita si ciulin, ghimpe, limba oii, scaiete, talpa ursului, este o buruiana perena, erbacee. Aceasta planta produce mari pagube in culturile agricole prin faptul ca ea dezvolta radacini drajonate ce prezinta muguri din care se formeaza lastarii noi, aerieni. Radacina palamidei este pivotanta si poate ajunge pana la 4 m adancime, conferindu-i rezistenta la seceta fata de plantele de cultura.
La nivelul solului, planta dezvolta radacini secundare, formand noi colonii comensale, iar planta se indeseste in palcuri intinse si acopera, apoi elimina plantele de cultura din jur. La trei saptamani dupa ce rasare, palamida formeaza o rozeta specifica acestei plante formata din frunze cu spini. Tulpina este viguroasa, cu muchii, ramificata si poate ajunge la 1 m-1,5 m.
Tulpina incepe sa creasca dupa o luna de la rasarirea plantei timp de o luna si jumatate, doua luni. Frunzele sunt alungite, unele sunt crestate intre spini. Pe marginile limbului foliar palamida prezinta spini subtiri si ascutiti. Inflorescentele corimbiforme sunt sub forma de calatidii cilindrice, mici avand flori de culoare rosie-violacee.
Planta produce foarte multe seminte in cazul in care reuseste sa dezvolte multe ramuri florifere, numarul acestora putand varia de la 1000 la 40000. Semintele se formeaza in achena palamidei si cantaresc in jur de 1 g. Samanta poate germina imadiat dupa scuturare, daca gaseste conditii optime de dezvoltare.
Ele germineaza esalonat in timpul anului si pot ramane viabile 18-20 de ani. Palamida este una din buruienile ce se intalnesc cel mai frecvent intre plantele de cultura, in gazon sau in flora spontana si se combate foarte greu. Erbicidele folosite in combaterea acestei plante sunt: Adengo 465 SC, Buctril Universal EC, Dicopur Top 464 EC, Equip, Galigan 240 EC, Glyphogan 480 SL.
Papadia – Taraxacum officinale
Buruiana dicotiledonata din familia compozitelor, erbacee, perena, are semintele usoare ce ajung pe distante foarte mari, purtate de puful fin ca o umbreluta ce ajunge foarte usor in gazon, pe straturi. Este una dintre buruienile cele mai comune si mai greu de eliminat din gazon. Are o radacina pivotanta, carnoasa, lunga pana la 20 cm. Frunzele se desprind de la baza sub forma de rozeta si au limbul runcinat, lung, triunghiular la varf.
Tulpina florifera este goala in interior, de culoare verde inchisa-violacee, iar in varf are o inflorescenta sub forma de capitul de culoare galbena–aurie, alcatuit numai din flori lingulate. Papadia infloreste incepand cu luna aprilie pana in septembrie. Este o planta medicinala bogata in compusi cu valoare terapeutica, in special contine taraxacina, folosita in detoxifierea ficatului, in cazul arsurilor stomacale, unor afectiuni ale pielii.
Sunt recoltate toate partile plantei in obtinerea produselor naturiste. Chinezii folosesc radacinile de papadie in tratarea unor anumite forme de cancer. Planta contine un suc alb laptos, numit latex. Aceasta planta se reface din orice bucata de radacina, samanta poate sa reziste in sol mai multi ani pana sa rasara. Se elimina manual din gazon, taindu-i-se toata radacina. Poate fi greu combatuta cu erbicid selectiv cu erbicidele: Afalon 50 SC, Cerlit EC, Galera SL.
Patlagina -Plantago major
Buruiana dicotiledonata, perena, medicinala, cu frunze late, de dimensiuni mari. Radacina plantei este ramificata si rezistenta, din care rasare din nou cand i se distruge partea aeriana. Din rizomul scurt de la nivelul pamantului planta da drumul la o rozeta de frunze bazile, ovale, cu limbul mare si cu varful obtuz.
Tulpina florifera se termina cu un spic cilindric cu flori. Florile sunt foarte mici, albicioase, iar fructul este o capsula. Patlagina infloreste din mai pana in luna septembrie. Creste mai bine in solul sarac in substante hranitoare si se gaseste in gazonul rar, unde se dezvolta repede, acoperind plantele din jur. Se elimina prin taiere manuala sau cu erbicidari selective cu: Adengo 465 SC, Dicopur Top 464 SL, Cerlit, SDMA, Mustang.
Piciorul cocosului -Ranunculus arvensis
Buruiana dicotiledonata, erbacee, anuala sau bienala, des intalnita in zonele mai reci, montane si umede, de obicei creste in jurul apelor, prin santuri, pajisti. Este o planta toxica pentru animale, iar in contact cu pielea poate produce dermatite. Radacina este ramificata si ingrosata, numita grifa, de tip corm, cu radacini carnoase, ca niste gheare de cocos. Tulpina florifera este verticala, fin pubescenta, ramificata spre varf, are la baza stoloni culcati ce dau drumul la radacini din noduri cand sunt pe sol.
Cotiledoanele sunt lungi, ovale, carnoase, sesile, de un verde inchis. Frunzele adevarate sunt 2-3 penat-sectate, la baza prezinta frunze petiolate, au foliolele palmate, lungi, dintate la varf, iar spre varf sunt scurt petiolate sau sesile si foliolele sunt lanceolate si mai lungi. Florile sunt mici, cu cate cinci petale obovate si 5 sepale paroase, iar androceul are multe stamine.
Florile sunt grupate in inflorescente laxe, situate in varf. Planta infloreste de la inceputul verii pana la inceputul toamnei si face 800-1000 de seminte. Se combate folosind erbicidele: Buctril Universal EC, Cerlit, Dicopur Top 464 L, Sekator Progress, Tomigan 250.
Podbal -Tussilago farfara
Buruiana dicotiledonata, perena, seminifera, medicinala, comestibila, care creste in zonele cu sol lutos sau argilos umed, pe terenurile necultivate. Radacina podbalului este pivotanta, fusiforma, cu stoloni subterani care se intind orizontal. De cele mai multe ori se dezvolta sub forma de cuib. Cotiledoanele sunt mici, lanceolate, carnoase, rasfirate pe sol, petiolate, nezimtate. Frunzele adevarate sunt bazilare si apar primavara, dupa ce podbalul infloreste.
Acestea sunt triunghiular cordate, mari, cu fata inferioara alb-pasloasa ce se datoreaza perilor desi, cu petiolul lung, semicilindric. Pedunculul plantei este vertical, cu frunze mici desfacute,
de un rosu spre brun. Florile sunt grupate in inflorescente terminale izolate, galbene, cu miros dulce de miere. Infloreste in luna martie si floarea este recoltata ca planta medicinala. Se combate chimic cu erbicidele: Buctril Universal EC, Cerlit, Dicopur Top 464 SL, Sekator Progress OD, Tomigan 250 EC.
Pungulita -Thlaspi arvense
Buruiana dicotiledonata, anuala sau anual hibernanta, cu miros specific de usturoi, fiind numita si punga popii, pastaioara. Creste pe solurile usor acide, lutoase, bogate in substante nutritive. Radacina plantei este pivotanta. Cotiledoanele sunt oval-rotunde, intinse pe sol, cu petiolul scurt. Tulpina pungulitei este erecta, pana la 30- 40 cm de inalta, cu muchii, simpla sau ramificata.
Frunzele adevarate sunt lucioase si pornesc de la baza tulpinii unde primele sunt ovale, late spre alungite, petiolate, urmate de frunze alungite, sesile, plat-curbate la baza, prezentand urechiuse ce inconjoara tulpina. Florile sunt grupate intr-un racem dens la inceput, care apoi se alungeste cand se formeaza semintele. Floarea este mica, alba, cu patru petale mici intre care se vad sepalele verzui. Fructul este o silicula mare, aproape obiculata, lat aripata.
Pungulita infloreste din luna mai pana in toamna si face intre 500 si 2000 de seminte /planta. Germineaza primavara la o adancime de 0,5-1 cm. Se combate pe suprafete mici prin prasile, smulgere sau prin folosirea erbicidelor: Esteron Extra 600 EC, Kerb 50 W, Kelvin Top SC, Merlin Duo, Sekator Progress OD.
Rocoina- Stellaria media
Buruiana dicotiledonata, anuala, joasa, care se inmulteste prin seminte. Are frunzele mici, late, crocante, de un verde crud-intens si este planta medicinala, comestibila care se poate folosi in salate sau ca inlocuitor al spanacului. Creste sub forma de covor des, intins pe sol, facand floricele albe in varful tijelor moi. Se dezvolta foarte rapid in perioadele umede si reci. Se intinde pe starturi pe solurile fertile, friabile, umede, bogate in azot.
Tulpina taratoare, rotunda, lunga pana la 30 cm, impletita, ramificata, formeza radacini din nodurile care stau pe sol. Frunzele adevarate sunt pare, opuse, ovale, mici, carnoase, cele inferioare sunt dispuse pe un petiol cu margini paroase. Infloreste aproape tot anul, iar floarea e mica, alba, stelata, pedunculata, bifurcata sau in pozitie terminala. Germineaza aproape in tot anul la suprafata solului si planta produce intre 10000-20000 de seminte.
Se elimina prin smulgere. Din gazon se elimina prin scarificare, aerare, erbicid selectiv sau fertillizant cu erbicid. Erbicide folosite in combaterea acestei buieni: Adengo 465 SC, Cerlit EC, Dicopur Top 464 SL, Esteron Extra 600 EC, Kelvin Top SC.
Ridiche salbatica- Raphanus raphanistrum
Buruiana dicotiledonata, anuala, crucifera, cu inmultire prin seminte, erbacee, care creste cu precadere pe solurile acide, sarace in calciu. Are radacina fusiforma si scurta. Tulpina plantei este verticala, ramificata spre varf, inalta pana la 60 cm si prezinta perisori. Cotiledoanele sunt bine dezvoltate, late, cordiforme, cu petiolul lung si varful decupat concav. Frunzele adevarate sunt lirate, lobii laterali si terminali sunt ovali, dantelati usor pe margine. Frunzele superioare sunt lanceolate, dese si nelobate. Florile sunt de culoare alba sau alb-galbuie, cu nervuri colorate in violet sau maroniu. Florile sunt putine, grupate in inflorescente terminale umbelifere, cu petalele concrescute de sepalele verticale. Infloreste din mai pana in toamna si face de la 100 la 300 de seminte. Ridichea salbatica germineaza la o adancime de 1-2 cm, primavara. Se combate prin folosirea erbicidelor: Buctril Universal, Dicopur DSL, Equip, Esteron Extra 600 EC, Glyphogan 480 SL, Goal 4F, Kelvin Top SC, Merlin Duo, Pulsar40, Sekator Progress.
Spanac salbatic -Chenopodium album
Buruiana dicotiledonata, viguroasa, monoica, anuala, seminifera, comestibila, folosita in bucatarie ca si spanacul, fata de care este mai bogata in vitamina A, C, K. Creste prin gradini, pe campuri, la inceputul verii, preferand solurile bogate in substante hranitoare, lutoase sau argiloase, pe care le saraceste.
Radacina spanacului salbatic este pivotanta, puternica, ramifacata de la sol. Cotiledoanele sunt lungi, subtiri, acoperite cu un praf albicios pe partea superioara. Frunzele adevarate sunt ovale pana la triunghiulare, lungi, cu petiol lung, de culoare sau albastrie-violacee, zimtate neregulat pe margini. Frunzele din varf sunt lanceolate. Tulpina cu port inalt are canturi tesite, este verticala, ramificata spre varf, cu fibre tari, poate atinge 150 cm inaltime.
Florile sunt mici, verzui, adunate in glomerule dese, de-a lungul ramnificatiilor foliare terminale. Planta infloreste vara, pana toamna tarziu si face intre 200-20000 de seminte mici, negre. Germineaza din primavara pana toamna, la adancimi mici, intre 0,5 -3 cm. Spanacul salbatic se combate cu erbicidele: Basis FG, Dicopur D SL, Esteron Extra 600 EC, Mustang, Stomp Aqua.
Stir salbatic- Amaranthus retroflexus
Buruiana dicotiledonata, anuala, erbacee, care se dezvolta rapid in solurile bogate in azot, humus, substante hranitoare, afanate. Aceasta buruiana este foarte raspandita in tara noastra si se inmulteste numai prin numarul mare de seminte pe care il produce. Radacina plantei este pivotanta, cu numeroase ramificatii bine dezvoltate.
Tulpina poate atinge o inaltime de 100 cm, este ramificata de culoare verde, cu nuante rosiatice, cu multe frunze in partea superioara. Frunzele adevarate sunt alterne, ovoidale, cu varful ascutit, pe partea superioara cu perisori desi, de culoare verde-albastrui, si rosiatice pe partea inferioara. Florile sunt extrem de mici, grupate in manunchiuri cu inflorescente intepatoare, verzui-rosiatice in varful tulpinii si prezinta periant ascutit.
Perioada de inflorire este in lunile iunie- septembrie. Este o planta ce contine multe vitamine si acizi grasi polinesaturati, dar este folosita doar in hrana animalelor domestice. Germineaza in perioada verii si o planta face 1000-5000 de seminte. Se combate chimic cu ajutorul erbicidelor: Betanal Expert, Buctril Universal EC, Dicopur Top, Sencor, Titus Plus.
Susai – Sonchus arvensis
Buruiana dicotiledonata, perena, policarpica cu drajoni, planta medicinala. Este des intalnita in zone semiaride, umede si subumede, pe soluri fertile, tufisuri, invadeaza culturile de primavara,verdeturile. Tulpina este dreapta, ramificata la varf, inalta de 80-130 cm. In interior, tulpina este goala si are vase laticifere din care curge un suc laptos cand se rupe.
Frunzele sunt sesile, penat sectate, cu marginea spinos dintata. Infloreste din iunie pana in octombrie. Florile sunt mici, grupate in inflorescente galbene, fructele sunt sub forma de achene cu un papus lung. Se inmulteste prin seminte si muguri radiculari. Erbicide folosite in combaterea acestei buruieni: Buctril Universal, Dicopur Top 464 SL, Galera SL, Goal 4F, Kelvin Top SC.
Teisor -Abutilon theophrast
Buruiana dicotiledonata, anuala, erbacee, iubitoare de soluri umede si bogate in substante nutritive, nisipoase, din zona de ses pana in zona padurilor de stejari, cu climat cald. Teisorul are o radacina pivotanta cu multe ramificatii laterale, lungi si subtiri. Tulpina erecta este acoperita cu perisori fini, ramificata sau nu, poate ajunge pana la 200 cm inaltime.
Frunzele sunt dispuse altern, au limbul subrotund, ascutit la varf, cordat la baza, cu petiol lung. Florile se desprind din axila frunzelor, au peduceli scurti, cu cate 5 petale galbene mici. Fructele sunt niste capsule cu peri in care se gasesc loje cu cate 3 seminte negre. Teisorul infloreste vara si produce 100-200 de seminte. Dintre erbicidele folosite in combaterea acestei buruieni nedorite in gradina noastra sunt: Adengo 465 SC, Glyphogan, Merlin Duo, Sencor 70 Wg, Surdone 70 WG.
Traista ciobanului- Capsella bursa-pastoris
Buruiana dicotiledonata, anuala sau anual-hibernanta, erbacee, medicinala – cu proprietati hemostatice, se inmulteste prin seminte. Este intalnita frecvent in flora spontana, mai ales pe solurile permeabile, dar creste in toate zonele din tara noastra, pe langa drumuri, garduri, case, prin parcuri, ca buruiana pe terenurile cultivate. Este o planta crucifera cu o radacina fusiforma, bine dezvoltata. Cotiledoanele sunt lungi, cu petiol scurt, intinse in rozeta pe sol. Frunzele adevarate sunt, pornind de la baza, primele lingulate, apoi alungite si puternic dantelate pe margini si spre varf sunt lanceolate sau sagitale.
Tulpina este verticala, neramificata sau ramificata spre partea superioara, inalta pana la 50 cm. Florile sunt mici, albe, serate, grupate in inflorescente terminale, umbeliforme. Fructele sunt mici, in forma de inima, sugereaza „traista” de la care a primit denumirea planta. Infloreste pe tot parcursul anului si face in medie 5000 de seminte pe planta. Germineaza in stratul superficial al solului mai ales toamna, dar poate germina in conditii prielnice in tot timpul anului. Se combate prin folosirea erbicidelor: Titus Plus, Butisan 400 SC, Callisto 480 SC, Equip, Kerb 50W, Proman, Roundup.
Trei frati patati- Viola arvensis
Buruiana dicotiledonata, anuala, erbacee, iubitoare de lumina, La campie, planta este de culoare galbena in interior si alba spre margini, la munte este de culoare violet-albastrie, cu mijlocul galben. Se mai numeste si panseluta salbatica, tamaioara, catifelute, fratisori, flori domnesti. Trei frati patati creste in locuri virane, pe campii si pajisti, uneori formeaza covorase parfumate in locurile insorite. Radacina plantei este firoasa si subtire.
Tulpina este inclinata sau dreapta, cu numeroase ramificatii, cu talia intre 10 si 60 cm. Frunzele adevarate sunt dispersate, cele inferioare sunt oval-lanceolate, dantelate, iar cele superioare sunt mai alungite, cu petiolul scurt, cu frunze secundare penate la baza. Floarea este izolata, situata in axila foliara, cu peduncul lung si cu cinci petale catifelate colorate de la violet spre galben-alb. Infloreste aproape tot anul si face seminte intre 150 si 3000. Germineaza cu precadere toamna, dar si in restul anului, la o adancime de 0,5-1cm. Se combate cu erbicidele: Alliance 660 WG, Dicopur Top, Equip, Kelvi Top,Tomigan.
Troscot -Polygonum aviculare
Buruiana dicotiledonata, anuala, cu frunza lata, seminifera, care creste pe toate tipurile de sol. Troscotul se intalneste pe terenurile virane, printre culturi, printre pavelele de la pavaj, margini de drumuri, santuri. Prefera solurile compacte, creste repede cand are umezeala, dar e rezistent la seceta. Planta este viguroasa, cu radacina fusiforma, cu tulpini taratoare care dau drumul la radacini din nodurile care stau pe sol. Tulpinile sunt puternic ramificate, lungi pana la 50 cm, intinzandu-se in covorase compacte.
Frunzele de forma eliptica sau lanceolata, cu nervuri penate, se desprind de pe tije din toate nodurile, pana la varf. Formeaza flori albe-verzui sau roz, mici, grupate cate 2-5, scurt pedunculate, la axila frunzelor. Este greu de smuls si se dezvolta intr-un covor des in jurul radacinii. Se smuge manual inainte de a forma seminte, dar semintele care au germinat intr-un gazon des, se sufoca. Se combate chimic cu erbicidele: Adengo 465 SC, Buctril Universal EC, Cerlit EC, Dicopur D SL, Esteron Extra 600 EC, Merlin Duo, Sekator Progress OD.
Turita- Galium aparine
Buruiana dicotiledonata, erbacee, anuala sau anual hibernanta, aspra, lipicioasa, urcatoare, seminifera, iubitoare de soluri humifere, lutoase si umede. Mai este numita si lipicioasa sau scai marunt. Creste prin culturi, pe langa garduri, la marginea drumurilor, prin locuri necultivate, ajungand la altitudini de pana la 2500 m. Turita creste inalta pana la 120cm, are tulpina taratoare, cataratoare, cu sectiune patrata, prezinta perisori ghimpati, cu varful in jos. Cotiledoanele sunt mari, carnoase, oval-alungite.
Frunzele adevarate sunt lanceolate, foarte putin mai late spre varf, cu perisori, dispuse in jurul nodurilor in verticil cu 4-8 frunze. In dreptul nodurilor, perisorii sunt orietati cu varful in jos, formand un ghimpe. Florile sunt sub forma de stelute mici, albe, cu 4 petale, hermafrodite, grupate in inflorescenta de tip cima, multiflorala, pedunculele lungi pornesc de la subsuoara foliolelor, de cele mai multe ori, trifoliate. Semintele sunt mici, sferice, cu numerosi perisori ce se agata cu usurinta de blana animalelor.
Perioada de inflorire este de la inceputul verii, continuandu-se si toamna, iar germinarea plantei este in perioada toamna-primavara, la o adancime superficiala, dar poate sa se dezvolte si la 10 cm. O planta produce intre 100-500 de seminte.Turita este folosita si ca planta medicinala cu proprietati antiinflamatorii, diurete, detoxifiante. Se combate aceasta buruiana cu erbicidele: Cerlit EC, Galera SL, Kelvin Top SC, Mustang, Sekator Progress OD.
Urzica mica- Urtica urens
Buruiana dicotiledonata, monoica, erbacee, perena, medicinala, care se inmulteste prin seminte. Creste pe solurile bogate in azot si humus, umede. Urzica mica este o buruiana ce poate fi intalnita pe langa garduri, ziduri, daramaturi, printre plantele de cultura, prin gazon, pe langa diguri. Prezinta peri urticanti atat pe tulpina cat si pe frunze. Radacina este pivotanta, ramificata si poate atinge 125 cm.
Tulpina se ramifica de la baza, si ocupa suprafete intinse, secatuind solurile. Tulpina este patrata, dreapta si poate atinge intre 10-50 cm inaltime. Cotiledoanele sunt mici, ovale. Frunzele adevarate sunt opuse in cruce, petiolate, de culoare verde-inchis, ovale, ascutite la varf si serate, puternic zimtate la margine. Florile sunt grupate in panicule ce atarna de la subtioara frunzelor superioare ca niste ciorchini verzui. Fructele se formeaza din florile femele si sunt mici, avand forma unor nucusoare.
O planta produce intre 100 si 1300 de seminte. Perioada de germinare este din primavara pana vara tarziu. Urzica infloreste in lunile iulie-august. Ca planta medicinala, este recoltata din martie-aprilie. Erbicidele folosite in combaterea acestei buruieni sunt: Buctril Universal EC, Cerlit EC, Equip, Kerb 50 W, Roundup.
Ventrilica- Veronica officinalis
Buruiana dicotiledonata, perena, de talie mica, tulpina taratoare, cu flori foarte mici albastre sau albe. Denumita in popor ca soparlita, leacul atotputernic, matrice, ventricea, leacul tuturor relelor, pentru multiplele sale proprietati terapeutice. Se dezvolta mai ales in soluri uscate, bogate in humus, azot si substante nutritive, pe langa garduri, tufisuri, santuri, prin locuri mai umbrite unde poate forma covorase.
Tulpina plantei este taratoare, simpla sau ramificata, urcatoare, cu numeroase tulpini. Este inalta intre 10 -40 cm. Frunzele adevarate sunt ovale, late, dantelate la extremitati, prezinta peri verticali rari. Florile se dezvolta izolat din axile foliare si sunt de un bleu-ciel, stralucitor, cu mijlocul alb-galbui, cu peduncule lungi. Infloreste din primavara pana in octombrie. Germineaza primavara, cand are multa lumina, dar poate germina si pe parcursul verii.
Soparlita se inmulteste prin seminte. Aceasta planta poate fi usor de indepartat din gradina casei deoarece ea nu are radacini adanci, iar tulpinile sunt grupate si nu se raspandeste prin rizomi. Din gazon poate fi eliminata prin scarificare, aerare, smulgere manuala. Se combate prin erbicidare selectiva sau fertilizant cu erbicid. Dintre erbicidele folosite in combaterea acestei buruieni sunt: Betanal Expert, Goal 4 F, Kerb 50 W, Glyphogan 480 SL, Merlin Duo.
Volbura -Convolvulus arvensis
Buruiana dicotiledonata, erbacee, perena,volubila, bogat ramificata ce formeaza un covor compact prin care sufoca plantele cultivate, numita si rochita randunicii. Creste pe toate tipurile de sol, dar prefera solurile uscate, calde si permeabile. Volbura prezinta numeroase radacini pivotante lungi, cu muguri de crestere din radacinile noi. Cotiledoanele sunt eliptice, late, reniforme, cu petiolul lung.
Frunzele adevarate sunt alterne, de forma hastata. Tulpina poate atinge si 120 cm inaltime, este volubila, ramificata, cu 6 muchii. Floarea se desprinde de la baza dintr-o bractee lineara si este sub forma de palnie, de culoare alba sau roz pal, lung pediculata. Fructul este o capsula cu seminte mici, negre. Perioada de inflorire incepe din primavara devreme si inceputul toamnei. O planta produce in jur de 500 de seminte. Volbura se combate cu erbicidele: Basagran Forte, Buctril Universal Cerlit EC, Cianamida calcica, Mustang, DMA 6.
Zarna -Solanum nigrum
Buruiana dicotiledonata, anuala, erbacee, toxica, folosita ca analgezic in evul mediu in comprese, din familia Solanaceae, inrudita cu cartoful, numita si umbra noptii, moartea porcilor, solan. Este o buruiana ce se inmulteste prin seminte, intalnita des pe solurile afanate, bogate in substante nutritive, in azot, mai ales in culturile de cartof, pe marginea santurilor, pana la altitudini de 1000 de m.
Radacina este pivotanta si scurta, tulpina taratoare sau inclinata, ramificata, triunghiulara in sectiune si prezinta perisori mici, de culoare violeta, pana la 50 cm lungime. Pe tulpina sunt prinse frunzele verzi, ovale, usor paroase si dintate pe margini, cu nervura principala pronuntata. Florile sunt grupate in inflorescente terminale, umbelate, cu corola formata din cinci petale mici, albe, stelate, ascutite.
Fructele, asemanatoare cartofului, sunt bace verzi la inceput care se coloreaza in negru la maturare. Semintele sunt in interiorul bacelor negre si sunt elipsoidale, maro. Planta infloreste din iulie pana in toamna, face de la 100 pana la1000 de seminte si germineaza spre sfarsitul primaverii, la adancimea de 0,5, -1,0 cm. Erbicdele folosite in combaterea acestei buruieni sunt: Gardoprim Plus Gold 500 SC, Goal 4F, Kerb 50 W, Merlin Duo, Sencor 70 WG.
Zamosita -Hibiscus trionum
Buruiana dicotiledonata, anuala, seminifera. Este o planta iubitoare de caldura si mai rar intalnita in zonele temperate, creste pe la marginea terenurilor si mai este numita si cavan, floarea ursului, macul ciorii, nalba mare. Radacina plantei este pivotanta, adanca, ce-i confera rezistenta la seceta. Tulpina ajunge intre 10 si 50 cm inaltime si este ramificata puternic chiar de la baza, cu unele ramificatii lasate pe sol. Cotiledoanele sunt lung petiolate, prezentand un limb foliar cordat-oval. Adevaratele frunze sunt rombic-ovale spre adanc lobate la baza, iar in varf sunt palmate, neregulat dintate.
Florile sunt complete de tipul 5, alb-galbui, cu mijlocul violet, lungi pana la 4 cm, solitare, situate la axila frunzelor superioare. Staminele sunt numeroase, concrescute, purpurii, terminandu-se cu antere in varf. Zamosita produce fucte de forma unor capsule dehiscente in 5 valve cu seminte negre. Perioada de inflorire este sfarsitul verii, inceputul toamnei si o planta face in jur de 500-1000 de seminte. Se combate prin folosirea erbicidelor: Dicopur Top 464 Sl, Merlin Duo, Sencor 70 WG, Tomigan 250 EC.
Recomandare: Combaterea buruienilor din gradina – monocotiledonatele si erbicidele cele mai eficiente