Boli si daunatori la conopida

Conopida – boli, daunatori, combaterea lor si tratamente fitosanitare

Bolile conopidei

Mana la conopida( Peronospora parasitica brassicae)

Se manifesta mai ales la plantulele dese din rasadnite care sunt mai sensibile la aceasta boala in faza de 3-4 frunze. Pe frunzele plantulelor apar pete mici, neregulate, iar in dreptul lor, pe partea inferioara se dezvolta pernite de miceliu cu puf prafos. Ciuperca rezista in timpul iernii sub forma de miceliu de rezistenta fixat pe radacini. In conditii de umiditate crescuta, infectia se extinde rapid, provocand uscarea frunzelor. Prevenirea raspandirii acestei boli se face prin aerisirea rasadnitelor ca ventilatia sa impiedica formarea condensului la suprafata solului, tratarea semintelor si rotatia culturilor la 3-4 ani.

Fungicidele care se utilizeaza in tratarea acestei boli sunt Ridomil Gold Plus-0,3-0,4% (30g la 10 l de apa), Dithane M45-0,2%(20g la 10 l de apa), Bravo 500 SC(1,5-2 l/ha), Ortiva 250 SC-0,75%, Polyram DF-0,2%.

Hernia radacinilor-(Plamodiophora brassicae)

Se manifesta pe radacina plantelor, in spacial in solul mai acid si umed. Ciuperca se dezvolta atat in camp, la plantele mature, cat si in rasadnite. In rasadnite, la plantele bolnave se observa ingalbenirea plantulelor si ingrosarea exagerata a radacinilor, urmata de stagnarea in crestere si uscarea acestora. Pe camp, plantele infectate cu aceasta boala au frunzele colorate in albastru-verzui si se opresc din dezvoltare. Radacinile lor sufera ingrosari exagerate pana la de 15-30 de ori fata de dimensiunile radacinilor plantelor normale.

Prevenirea acestei boli se face prin strangerea si distrugerea resturilor vegetale infectate, corectarea aciditatii solului prin amendarea cu hidroxid de calciu, prin rotatia culturilor. Buruieni ca ridichea salbatica Raphanus raphanistrum, traista ciobanului si alte buruieni crucifere sunt plante gazda pentru hernia verzei.

Tratamentele chimice se fac prin dezinfectarea pamantului cu Bavistin 50 DF sau Proplant 72,2 SL. In perioada de vegetatie se fac stropiri cu Belante 50 WP sau Sulfavit 80S. Sporii ciupercii sunt rezistenti si pot trece prin sistemul digestiv al vitelor, de aceea balegarul de graj se foloseste echilibrat.

Putregaiul umed al cruciferelor (Erwinia carotovora)

Este o boala in care bacteria se localizeaza in vasele conducatoare de la nivelul tulpinilor plantelor de conopida, sub forma unui putregai umed, de culoare galben-cenusie. Tesuturile atacate se brunifica si se transforma intr-o masa mucilaginoasa, cu miros urat, apoi se usuca si plantele mor. Bacteria se transmite de la un an la altul prin resturi vegetale infestate si prin sol, nu se transmite prin seminte.

Prevenirea raspandirii acestei boli se face prin rotatia corecta a culturilor, araturi de toamna adanci, fertilizarea plantelor cu o doza mica de azot si fosfor, cultivarea de soiuri rezistente la aceasta boala. Tratamentele chimice se fac cu Topsin 70 WDG -0,1%, zeama bordeleza (50 g in 8 l de apa), Champ 77 WG(3 kg/ha), Aliette 80 WG-0,2% (2 kg/ha), Bravo 500 SC(1,5-2,0 l/ha).

Putregaiul negru

Sau nervatiunea neagra, produs de bacteria Xanthomas campestris, se manifesta prin aparitia unor pete umede care apoi se brunifica. Pe marginea frunzelor apar pete galbene de forma literei V, apoi petele se usuca si devin de un cafeniu deschis. In perioadele secetoase, boala evolueaza incet si provoaca uscarea maduvei coceanului, in perioadele ploioase evolueaza rapid. Plantele atacate se distrug prin ardere, se foloseste samanta certificata. Tratamentele se fac cu fungicidele: Zeama bordeleza WDG, Dithane M45, Champ 77, Kocide 101.

Ofilirea fuzariana (Fusarium oxyporum)

Este o micoza ce se manifesta prin ofilirea frunzelor inferioare, de cele mai multe ori, numai pe o parte a plantei. Frunzele infectate se ofilesc, se brunifica, se usuca si cad. Ciuperca se extinde, in timp, pe toata planta, provocand ofilirea sa. Plantele bolnave devin amare. Se respecta masurile fitosanitare de prevenire a raspandirii ciupercii; se fac tratamente chimice cu fungicide ca: Topsin 500SC -0,15, Dithane M45-0,2%.

Alternarioza sau patarea neagra (Alternaria brassicae)

Se raspandeste mai ales in perioadele reci si umede, cu temperaturi sub 10-15°C, la plantele care au sub 6-7 frunze. Atacul de alternarioza se manifesta prin pete ovale si la nivelul petiolului, al inflorescentei (unde mai poate aparea si un atac secundar prin infectii cu putregaiuri micotice sau bacteriene), al silicvelor de la plantele semincere. Se manifesta in special la plantele care sunt prea dese, irigate excesiv, sunt plantate in sol acid, lipsit de oxigen, cu carente in substante nutritive. Boala produce moartea plantulelor infectate. La plantele din camp, boala produce pierderi mari prin aparitia de pete circulare, care se maresc si formeaza inele concentrice in interiorul lor. Petele se contureaza cu o margine galbena. Zonele afectate devin pergamentoase, necrozeaza si se ciuruiesc.

Prevenirea raspandirii bolii se face prin rotatia culturilor, tratarea semintelor, distrugerea buruienilor printre care sunt plante gazda, distrugerea resturilor vegetale infectate, plantarea rapitei la distante mari de culturile varzoase. Tratamentele chimice se fac cu fungicide ca: Topsin, Mystic 250 EC, Mystic PRO, King 250.

Albumeala cruciferelor (Albugo candida)

Debuteaza prin aparitia unor pete galbene la nivelul frunzelor care prezinta pe partea inferioara miceliul cu sporii albi ai ciupercii. La o infectie severa, frunzele se usuca si cad. Boala poate sa apara si la nivelul tulpinii, unde produce o deformare a acesteia, iar pe radacini produce umflaturi.

Se combate prin distrugerea resturilor vegetale infectate, plantarea de soiuri rezistente la aceasta boala si tratamente cu Zeama bordeleza WDG (50 g in 8 l de apa).

Caderea plantulelor sau putregaiul rasadului (Pythium ultimum, Phytophthora spp., Rhizoctonia solani)

Produce pagube frecvente in rasadnite din faza de germinare si rasarire pana in faza de 2-3 frunze adevarate.Tesuturile tulpinitelor infectate se innegresc, se inmoaie si se descompun. Transmiterea ciupercii se poate face prin apa de la irigatii, prin seminte sau prin sporii ce raman in sol peste iarna. Plantele infectate se elimina si se distrug, se dezinfecteaza solul in zona respectiva, se aerisesc rasadurile. Rhizoctonia sp. este o micoza produsa de o ciuperca ce nu formeaza conidii.

Ciuperca traieste in solul infectat prin microsclerotii pe care ii dezvolta. Ea ataca plantulele mici, cat si cele care au peste 4-6 frunze, patrunzand in radacina acestora sau prin suprafetele care sunt in contact cu solul. Se manifesta prin atrofierea coletului si ofilirea plantelor.

Tratamentele chimice se fac cu Previcur Energy, Merpan Captadin. Semintele se trateaza cu Tiramet 60 PTS sau Tiradin 70 PUS.

Daunatorii conopidei

Afide:

Paduchele verde (Myzodes persicae) Este o specie polifaga, migratoare, ce ataca plantele de conopida dezvoltand colonii masive pe partea inferioara a frunzelor. Paduchii verzi se hranesc prin inteparea si sugerea sucului celular producand rasucirea frunzelor, care apoi se ofilesc si se usuca. Plantele atacate debiliteaza si productia scade. Afidele au corpul moale, globulos, oval, verde –deschis sau verde –inchis, au antene negre si picioare scurte. Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul este verde galbui sau brun.

Tratamentele chimice pentru combaterea afidelor se fac cu insecticide: Decis Mega 50 EC-0,02%, Fastac 10EC (0,10 l/ha), Faster 10 CE -0,03%, Confidor Energy -0,06%, Mospilan 20 Sc-0,0125% (1,5 g in 12 l de apa).

Paduchele cenusiu al verzei (Brevicoryne brassicae) este o afida periculoasa ce dezvolta colonii numeroase si afecteaza cresterea plantelor. Afidele inteapa organele verzi ale conopidei hranindu- se cu sucul celular, elimina dejectii lipicioase pe care se dezvolta fumagina si sunt vectori in raspandirea virozelor (ingalbenirea frunzelor la conopida; mozaicul conopidei). Afidele cenusii ataca frunzele tinere pe partea inferioara, tulpinile florifere, lastarii, inflorescentele, siliculele. Paduchele cenusiu este o specie nemigratoare, atacand doar plantele crucifere spontane sau cultivate. Ierneaza in stadiul de ou de rezistenta si dezvolta 5-7 generatii pe an.

Combaterea raspandirii acestui daunator se face prin distrugerea resturilor vegetale infectate, araturi adanci de toamna, separarea culturilor de consum de cele de semincere, rotatia culturilor. Tratamentele chimice se fac prin alternarea insecticidelor pentru a nu se crea forme rezistente la substantele active, cu produsele: Mospilan, Sumi Alpha 5 EC, Fury, Fastac 10 EC (0,10 l/ha), Confidor Energy, Decis Mega 50 EW(0,12 l/ha).

Musculita alba a verzei (Aleyrodes brassicae) si musculita alba de sera (trialeurodes vaporariorum) sunt doua specii care se aseamana prin faptul ca sunt niste insecte albe minuscule ce dezvolta colonii pe partea inferioara a frunzelor. Musculita alba de sera este polifaga si ataca o gama larga de plante din flora spontana cat si cele cultivate in camp si sere. Este o insecta mica si alba. Adultii au corpul de 1,1-1,5 mm lungime, de culoare portocalie si aripile albe, iar larvele lor sunt imobile si mobile.

Musculita alba a verzei in stadiul de insecta adulta este de 1 mm lungime si are aripile albe cu pete cenusii. Larvele acestei specii sunt imobile, lungi de 1 mm, de culoare verde-galbuie. Acest daunator ataca cruciferele, salata, patrunjelul, dovlecelul. Locul de pe frunze unde larvele si musculitele inteapa si sug sucul celular se ingalbeneste, se grofeaza, se usuca, apoi frunzele cad. Plantele stagneaza in crestere si cresc debile. Excrementele musculitelor atrag fixarea ciupercilor Alternaria, fumaginei.

Combaterea cu insecticide se face prin folosirea produselor: Nuprid 200 SC, Mospilan, Confidor Energy. Pentru distrugerea oualor si a larvelor se foloseste unul dintre insecticidele numite „regulatori de crestere” prin aplicare foliara: Juvinal 10 EC, Admiral 10 EC.

Musca verzei (Delia brassicae) este un daunator ce ataca plantele crucifere inca din faza de rasad. Adultii au marimi pana la 6-7 mm si seamana cu musca de casa, au pete negre pe aripi si traiesc 15-20 de zile. Larvele de culoare alba, lungi de 7-10 mm, ataca radacinile plantelor gazda atat in rasadnita cat si radacinile plantelor din camp aproximativ 20 de zile. Larvele ataca radacina intai la exterior, apoi patrund in interior provocand galerii in care se dezvolta ciupercile. Plantele atacate se ingalbenesc si se usuca.

Tratamentele se fac la sol pentru dezinfectarea substratului cu granule de Teflutrin. Tratamentele aplicate foliar se fac cu Confidor Energy.

Puricii de pamanat care ataca conopida sunt de doua feluri: puricele negru al verzei (Phyllotreta atra) si puricele vargat al verzei (Phyllotreta nemorum). Sunt insecte mici de 2-3 mm, cu corpul oval, usor rotunjit. Puricele negru de camp are corpul negru, cu reflexe metalice verzui, iar puricele vargat este de culoare neagra, cu luciu metalic, iar pe elitre prezinta doua dungi longitudinale de culoare bej. Dezvolta o singura generatie pe an si ierneaza in stadiul de adult in resturi vegetale, in frunzarul padurilor. Primavara, se hranesc pe plantele gazda din flora spontana, dupa care le parasesc si ataca cruciferele.

Puricii de camp ataca frunzele plantelor rasadite cat si ale celor mature, pe care provoaca leziuni circulare cu epiderma superioara si parenchimul ros. La seminceri puricii de camp ataca si butonii florali, florile, siliculele. Pagubele pot fi pana la 80%, distrugandu-le frunzele plantelor rasadite in cateva zile, in cazul unui atac puternic. Prevenirea raspandirii acestor daunatori se face prin rotatia culturilor, araturi de toamna adanci care distrug formele hibernante, distrugerea resturilor vegetale, prasile pentru distrugerea buruienilor ce pot fi gazde din flora spotana pentru puricii de camp, infiintarea timpurie a culturilor cu plante viguroase, rezistente.

Tratamentele chimice se fac cu: Actellic 50 EC- 0,5 -1,0 l/ha, Karate Zeon-0,5 l/ha, Nagomi-0,3-0,5 kg/ha. Pentru sporirea aderentei insecticidului pe frunze se foloseste produsul Vice sau albus de ou (1ou la 10 l de apa).

Molia verzei (Plutella maculipennis) ataca varza, conopida, dar si cruciferele spontane. Este un daunator ce ierneaza in stadiul de pupa in resturile de la sol si dezvolta 2-3 generatii pe an. Pagube mari provoaca larvele care rod galerii in parenchimul frunzelor, apoi consuma si epiderma superioara sau cea inferioara a frunzelor. Frunzele atacate capata luciu plumburiu si se usuca. Combaterea chimica se face cu Decis Mega 50EW-0,2%, Laser 240 SC -0,03%.

Fluturele mare al verzei (Pieris brassicae) zboara primavara in aprilie-mai, femelele depun pana la 300 de oua in grupe de cate 50-100 de oua. Larvele mici se hranesc cu epiderma inferioara, apoi rod si parenchimul frunzei, lasand doar epiderma superioara. In cazul atacurilor puternice, larvele lasa doar scheletul de nervuri mai groase din limbul foliar. Pe frunzele atacate raman excrementele larvelor, pe care se instaleaza ciupercile.

Tratamentele cu insecticide se fac cu unul din produsele: Bactospeine DF-insecticid biologic, Poleci-0,03-0,05%, Runner 2F-0,04%, Fury-0,02%, Karate Zeon -0,015%, Decis Mega 50EW, Fastac. Tratamentele se fac la aparitia primelor larve si se folosesc adjuvanti ce cresc aderenta substantelor active pe frunze ca: Vice, aracet(15-20 ml/10 l), 1 albus de ou la10 l de apa.

Buha verzei (Mamestra brassicae) este un daunator polifag si ataca frunzele de conopida pe partea inferioara, consumand epiderma inferioara si parenchimul frunzei. Larvele mai batrane fac pagube mari, consuma frunzele pe care lasa resturi de excremente, rod galerii prin inflorescente. Prevenirea raspandirii acestui daunator se face prin aceleasi lucrari fitosanitare ca si la celelalte insecte daunatoare.

Tratamentele chimice se fac cu insecticide sistemice ca: Runner 2F-0,04%, Decis Mega 25 WG -0,2%, Faster 10 CE-0,03%, Karate Zeon-0,015 %, Mospilan 20 SG-0,0125 %.

Limaxul cenusiu (Deroceras agreste) este daunator polifag care se hraneste si cu organele plantelor crucifere, facand parte din categoria melcilor fara cochilie. lung de 4-5 cm, cu pete maro–deschis. Limaxul cenusiu are orificiul respirator in jumatatea dreapta, posterioara a scutului-manta si e hermafrodit. Produc daune atat adultii cat si larvele, consumand frunzele asemenea omizilor, doar ca limacsii lasa un mucus vascos pe sol si pe platele atacate. Cele mai afectate sunt plantele timpurii.

Se combat prin araturi adanci toamna, prasile, plantari care respecta densitate optima recomandata, administrarea de pulbere de var nestins solului: 20 g/metru patrat, administrarea de suprefosfat in cantitate de 15-20 g/mp. Limaxul mare (Limax maximus) poate ataca organele plantelor din camp, dar si din depozite , beciuri.T

ratamentele chimice se fac cu moluscocide ca: Optimol-5kg/ha, Agrosan B, se administreaza pe sol:15 kg/ha, se foloseste si capcana eco pentru melci.

Coropisnita (Gryllotalpa grylotalpa) este un daunator periculos ce ataca radacinile plantelor, mai ales a rasadurilor abia plantate. O insecta adulta poate atinge 7 cm lungime. Larvele seamana cu adultii si ataca la fel ca acestia. Coropisnita se hraneste mai ales noaptea, dar atacul dureaza din aprilie pana la sfarsitul toamnei.

Se combat cu metode ecologice(se infasoara fasii de celofan , destul de leger, in jurul coletului plantelor, la 5-6 cm sub nivelul solului), cu momeli toxice, folosind produsele Corocid Forte (GR), Basamid granule(MG)sau cu insecticid moluscocid .

Cartita sau sobolul (Talpa europaea) este un animal mic, negru, care se harneste cu larve, rame. Traieste sub pamant, are ochi mici, dar nu vede, un nas ascutit, blana deasa, neagra si lucioasa. Ea dauneaza prin galeriile si musuroaiele pe care le ridica in zonele unde sapa. Cartita poate fi un daunator de gazon, sera, rasadnita, solar, gradina, dar este un animal protejat de U.E. si e bine sa fie indepartata prin aparate cu ultrasunete sau produse repelente care sa o indeparteze din locurile in care nu e dorita prezenta ei.

Aparatul cu ultrasunete „Vibrasonic MoleChaser” deranjeaza cartiele care, in primele zile se apropie de aparat sa vada ce e, apoi se indeparteaza de zgomotul deranjant in cateva zile. In aceste conditii aparatul are efect dupa 10-15 zile. Zgomotele produse de aparat nu afecteaza alte animale si au eficienta pe o suprafata de 1500 metri patrati, bateriile se schimba o data la 4-6 luni.

Foarte rentabila este si cultura de brocoli datorita calitatilor sale nutritive si utilizarii in alimentatia bio. Cele mai cautate sunt produsele obtinute prin agricultura ecologica. Brocoli contine doua substante puternic aticancerigene (sulforan si indol 3 carbinol) si este recomandat mai ales in hrana copiilor. Cantitatea mare de fibre stimuleaza sistemul digestiv, vitaminele B9, C, beta-carotenul sporesc imunitatea si protejeaza inima. Brocoli este recomandat sa fie consumat in stare cruda sau in diferite preparate.

Culturile de brocoli se preteaza la conditiile pedoclimatice din tara noastra, dar se are in vedere faptul ca brocoli este o planta iubitoare de temperaturi scazute (15-21°C, ziua si noaptea de 10-15°C) se planteaza soiurile timpurii sau cele tarzii pentru a se evita caldurile verii. Solul trebuie sa fie bogat in substante nutritive, drenabil, tratat cu bor si var, pozitionat spre soare. La jumatatea perioadei de dezvoltare vegetativa se face o fertilizare cu azot. Este o planta iubitoare de apa, se fac irigatii, mai ales in perioada de dezvoltare a inflorescentelor.

Ca si celelalte varzoase, brocoli are daunatorii care pot face pagube mari: paduchi, limacsi, larve,viermi si fluturi. In ultimul timp, a intrat pe piata brocoli Romanesco, cu aceleasi proprietati nutritive ca si conopida si se cultiva in aceleasi conditii. Planta vegeteaza intre 90 si 120 de zile de la plantare. In tara noastra predomina in comert brocoli adus din import, dar au inceput sa apara producatori autohtoni deoarece brocoli este o planta care da venituri mari pe suprafete mici si la vanzare este cotat la un pret mai mare decat conopida.

Recomandare: Conopida – Totul despre infiintare, tehnologia de cultura si recoltare

sursa foto

Leave a Reply

Your email address will not be published.