Conopida – informatii generale
Conopida (Brassica oleracea convar. Botrytis var. botrytis) este leguma de la care consumam capatana (inflorescenta), care este un organ prefloral rezultat din ingrosarea ramificatiilor florale prin hipertrofierea lor in vederea acumularii substantelor de rezerva. Este o planta ce face parte din fam. cruciferelor si este recunoscuta pentru numeroasele beneficii pe care le aduce organismului.
Conopida – compozitie si beneficii asupra organismului
Este foarte sanatos sa o consumam in diferite mancaruri, muraturi, dar e mai bine sa fie consumata in stare cruda. Contine vitamina C, B1, B2, B6, K, acid folic, fosfor, potasiu, calciu, seleniu, fibre, acizi grasi si omega 3, caroten.
Conopida este recomandata in tratarea afectiunilor prostatei, prevenirea accidentelor vasculare, are actiune benefica asupra sistemului digestiv prin aportul de fibre pe care il aduce si in protejarea stomacului impotriva bacteriilor Helicobacter pylori, in prevenirea bolilor de cancer.
Continutul de vitamina C o face sa fie benefica in tratarea unor forme de artita reumatoida la doua sau mai multe articulatii. Vitamina K are proprietati antiinflamatorii. Conopida este consumata in dietele de slabire datorita valorii sale calorice scazute. Ajuta corpul la detoxifiere. Are contraindicatii in guta, uraturie, pietre la rinichi, diaree, balonare, colici abdominale.
Cerinte fata de factorii de mediu
Conopida este cea mai pretentioasa leguma din familia Brassicaceae la factorii de mediu. Temperatura optima de rasarire a semintelor este de 8-20°C, atunci rasare la 6-8 zile. Atentia sporita este acordata in dezvoltarea plantelor in perioada juvenila si matura. Perioada juvenila se calculeaza pentru fiecare hibrid dupa numarul de frunze ce apar pana sa se dezvolte capatana.
Planta are nevoie de spatiu si temperaturi medii, relativ constante. Temperaturile inalte peste 20°C (doar la unii hribi peste 27°C) intarzie aparitia inflorescentelor. Atunci cand in perioadele reci temperatura scade la 10-14°C si urmeaza temperaturi ridicate, se produce dezvoltarea de tije florale. Capatanele se dezvolta bine la temperaturi de 15-20°C. Caldurile mai mari ii diminueza cresterea, iar la temperaturi mai ridicate de 20°C planta emite tije florale si productia scade considerabil. Exista hibrizi ce se dezvolta si cresc bine pana la 27°C.
La unii hibrizi, dupa ce capatana a ajuns la diametrul de 3 cm, se face acoperirea capatanii deoarece aceasta nu se poate autoacoperi. Numai in acest caz, capatanile raman albe, altfel se innegresc. Broccoli nu se acopera. Conopida se dezvolta bine pe solurile fertile, mijlocii-usoare si vegeteaza mai greu pe solurile argiloase. Planta poate fi cultivata pe solurile cu un pH cuprins intre 6-8.
Cand solul are un pH usor acid, se adauga amendamente. Conopida se planteaza ca o cultura de baza, la fel ca si varza pentru capatana. Se retine ca aceasta planta nu tolereaza temperaturile ridicate.
Cand se planteaza conopida
Cultura conopidei se face primavara devreme sau ca o cultura succesiva in timpul verii. Conopida se poate planta in camp, iar pentru obtinerea productiei extratimpurii se planteaza in sere sau solarii. Conopida se planteaza in functie de perioada in care dorim sa o recoltam. Primavara se cultiva soiuri timpurii, semitimpurii, toamna se cultiva soiuri tarzii.
Conopida este o planta de climat umed si racoros, din acest motiv se planteaza primavara devreme sau toamna, deoarece sunt perioade mai umede si soarele nu mai da atat de multa caldura ziua.
Pregatirea rasadurilor de conopida
Rasadurile pentru culturile timpurii se produc in sere sau in rasadnite calde. Pentru culturile de toamna se poate produce rasad semanat in aer liber, repicat in cuburi sau nerepicat. Insamantarea semintelor se face in rasadnite la ½ cm adancime. Norma de samanta pentru perioada de primavara este de 300-400 g/ha si insamantarea se face in a doua decada a lunii ianuarie.
Pentru cultura de toamna, perioada de insamantare este intre 15-30 iunie. Rasadurile din timpul iernii se pastreaza la o temperatura optima de 15°C. Plantulele pot fi calite treptat timp de sase saptamani crescandu-se progresiv timpul de expunere afara a rasadului, la soare.
Cultura conopidei in sere
Se pregatesc rasadnite calde si in ultima decada a lunii octombrie se seamana. Norma de samanta e de 300-350 g de samanta la hectar. Rasadul trebuie repicat in ghivece 7×7 cm sau in cuburi nutritive. Plantarea rasadurilor se face in decembrie-ianuarie la o distanta de 40/30 cm. Dupa plantare, se completeaza golurile unde nu s-au prins rasadurile. Se asigura o umiditate 80-85% si se fac prasile manuale sau cu motofreza pentru a se mentine solul afanat. Se fac 1-2 fertilizari foliale cu azotat de amoniu-150-200 kg/ha si 200-250 kg/ha cu sulfat de potasiu.
Temperatura din sera se pastreaza la 15-18 °C in timpul zilei si 10-12°C in timpul noptii. Recoltarea se face in timpul lunilor aprilie-mai. Lucrarile de intretinere sunt aceleasi la toate tipurile de culturi de conopida: completarea golurilor cu rasad de aceeasi calitate si aceeasi varsta cu cel initial, prasitul pentru afanarea solului si combaterea buruienilor, musuroitul, irigatul, fertilizarile, protejarea inflorescentelor si a plantelor de boli si daunatori.
Cultura conopidei in solarii
Atentia deosebita este acordata pentru pregatirea terenului inca din toamna prin aratura adanca a solului, in care se administreaza de 40-60 t /ha de gunoi de grajd, 300 kg/ha de superfosfat si 200-250 kg/ha de sulfat de potasiu. Solarul este acoperit primavara devreme si, indata ce solul permite, se administreaza 150-200 kg/ha de azotat de amoniu , iar pamantul se afaneaza cu motofreza. Pentru cultura de toamna trebuie ingrasamant Complex III, in doze de 250/300 kg/ha.
Rasadurile se produc in sera inmultitor sau in rasadnite calde pentru cultura de primavara, iar pentru cultura de toamna, se insamanteaza rasaduri in aer liber, care se mocirlesc bine inainte de a fi transplantate. Plantarea rasadurilor se face in solarii in luna martie, la distante de 40/30/40cm, pentru cultura timpurie si la sfarsitul lunii iulie pentru cultura de toamna, la distante de 60-70-/35-40 cm.
Cultura de conopida in camp
Aceasta incepe cu pregatirea solului: cel mai bine conopida se dezvolta intr-un sol arat adanc toamna sau macar cu cateva luni inainte. In pamant este bine de adaugat ingrasamant organic (20 t/ha) odata cu aratura, iar terenul trebuie sa fie drenat si, cel cu un pH usor acid, tratat cu un strat de var stins (hidroxid de calciu). In cazul in care se alege varianta fertilizarii chimice, se adauga Complex III sau azot 150kg/ha si se incorporeaza odata cu nivelarea si afanarea solului.
Transplantarea rasadurilor de conopida se face prin plantarea acestora pe straturi cu distante de 60-80 cm intre plante si 100 cm intre randuri. Pentru fiecare planta se amesteca 300-400 g de mranita cu pamantul in care se va planta, apoi rasadurile se planteaza putin mai adanc decat au fost in rasadnita.
Dupa plantare, cultura se uda. Pentru soiurile timpurii, rasadurile se fac din ianuarie, transplantarea lor afara se face din luna martie in spatii protejate, iar recolta se face in lunile iunie- iulie. In cazul in care se face transplantarea afara in luna aprilie, recoltarea se va face in lunile august-septembrie.
La cultura de toamna in camp se pregateste terenul dupa alte legume timpurii si se face fertilizarea acestuia cu 200-250 kg/ha de ingrasamant Complex III, la care se adauga erbicid Dual Gold 960 EC in doza de 1,2 l/ha, pentru combaterea buruienilor. Aratura trebuie sa fie de 15-18 cm, urmata de discuiri pentru afanarea solului.
Soiurile de toamna se insamanteaza in luna mai pe un strat direct in camp, fara a se repica. Norma de samanta este de 3-4 g samanta la 1 metru patrat, iar pentru un hectar sunt necesare 300-400g de samanta. Plantarea se face la sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie. Rasadurile, inainte de a fi plantate, se mocirlesc si se respecta distatele de 70-75 cm intre randuri si 30-35 cm intre plantele de pe rand.
In cazul in care se face semanarea direct in camp, norma de samanta este de 1-1,5 kg/ha, se afaneaza solul si face insamantarea in luna mai. Perioada de recoltare pentru aceasta cultura este in lunile septembrie-octombrie.
Intretinerea culturilor
Cultura conopidei este asemantoare culturii de varza, respectandu-se udarea, prasilele, musuroirea. Conopida este o planta cu necesitati crescute de apa pentru a-si dezvolta capatana, ea trebuie sa fie udata in permanenta, in cazuri de stres hidric, formeaza tije florale. La 8 zile dupa plantare, cand incepe prima prasila, se trage si pamant in jurul fiecarei plante. Si stratul de mulci poate ajuta plantele sa-si mentina umezeala in zona radacinilor. In caz contrar, se fac 1-2 prasile manuale pana cand frunzele conopidei se maresc si acopera solul.
Conopida se uda permanent, in functie de precipitatiile din zona de cultura, se fac 4-5 udari la conopida timpurie si 7-8 udari la cea de toamna, norma de udare fiind de 300-400 metri cubi la hectar.
In momentul aparitiei butonului floral (al bulgarelui de zapada) doza de apa ce se administreaza este de 15-21 l/mp, fara ca apa sa balteasca. Tot in acest moment se leaga frunzele in varful capatanei, sau se leaga cu rafie, ori se rup de la doua frunze nervurile principale si se fixeaza deasupra inflorescentei pentru a se impiedica brunificarea acesteia. Controlul daunatorilor se face in permanenta pentru a fi oprit din stadiile incipiente de infestare. Mustele sunt cei mai de temut daunatori ai conopidei.
Fertilizarea la conopida
Fertilizarile se fac de doua ori pentru a asigura plantelor o dezvoltare vegetala buna. Prima fertilizare se face la 2-3 saptamani dupa plantare cu 100 kg de azotat de amoniu/ha la cultura timpurie, iar pentru cultura de toamna se pot folosi pana la 125 kg/ha. In cea de-a doua fertilizare se folosesc aceleasi doze, doar ca la culturile timpurii se efectueaza la 10 zile dupa prima fertilizare si la cele de toamna dupa 15-20 zile.
Recoltarea conopidei
Se face esalonat si incepe atunci cand meristemul conopidei (partea de crestere) nu mai e acoperit de frunze, cand planta inca nu a juns la maturitate, inainte ca florile sa se deschida si sa se decoloreze. Cam dupa 15-20 de zile de la formarea lor, capatanele se taie treptat, cand devin indesate si albe, fara a se rasfira. Recoltarea se face manual, in ladite de cate 12-16 bucati si se pastreaza in adaposturi racoroase.
Conopida se taie de la baza, dimineata, ca planta sa ramana suculenta, lasandu-se cateva frunze care protejeaza capatana. La cultura de primavara perioada de recoltare este intre lunile mai si iulie, iar la cultura de toamna, in lunile septembrie-octombrie, inainte ca se rasfire inflorescenetele ajunse la dimensiuni normale.
Depozitarea conopidei
Depozitarea conopidei se face asezandu-se cu meristemul in jos si stropindu-se zilnic cu apa. In aceste conditii se poate pastra timp de trei saptamani. Capatanile mai pot fi pastrate invelite cu frunzele lor, prinse intr-un elastic sau inghetate.
Recomandare: Conopida – boli, daunatori, combaterea lor si tratamente fitosanitare
