Boli si daunatori la fasole

Fasole – Boli si daunatori precum si cele mai eficiente tratamente

Bolile fasolei:

Micoze:

Antracnoza (Colletotrichum lindemutianum) este o boala ce se manifesta in zonele umede din tara noastra si apare mai ales la plantele din seminte netratate. Boala se manifesta inca de la rasarirea plantelor cu pete mici, inchise la culoare, care apar pe cotiledoane, se extind pe toata planta si ii putrezesc radacinile, pe care apare un mucegai roz. La plantele mature ataca frunzele, tulpinile, pastaile si boabele.

Pe frunzele plantei petele apar pe partea inferioara a limbului, de culoare rosiatica si se observa o brunificare a nervurilor in acea zona. In dreptul petelor tesutul atacat se brunifica, se scufunda, necrozeaza si poate cadea. Pe tulpini si pe petiol se dezvolta pete alungite, scufundate, inchise la culoare. Pe pastai, atacul produce pete circulare, ruginii pe margine si cu mijlocul inchis la culoare, scufundat, ce se maresc pana la 1 cm diametru.

Pe zonele scufundate apar miceliile ca niste pernite mucilaginoase, roz. Pastaile atacate isi pierd valoarea comerciala, devin sterile sau formeaza boabe patate de ciuperca patogena. Ciuperca se transmite prin semintele infectate si prin resturile vegetale in care se formeaza miceliul de rezistenta.

Boala se transmite mai ales in anii cu precipitatii bogate si temperaturi cuprinse intre 13-27°C. Prevenirea raspandirii bolii se face prin tratarea semintelor cu fungicide, rotatia culturilor la 4 ani, adunarea si arderea resturilor de la culturile infectate, araturi adanci, selectarea pentru insamantare a soiurilor rezistente la aceasta boala si folosirea de seminte certificate ca libere de agenti patogeni.

Pentru cultura fasolei verzi se fac doua tratamente preventive cu fungicide: imediat dupa rasarire si inainte de inflorire. Antracnoza se combate cu Orthocid, Captan 50 WP-0,25%, Captadin 50 PU-0,25%, Merpan 50 WP-0,25%, Dithane -2%, Tiuram 75 PU-02%.

Rugina fasolei (Uromyces appendiculatus) ataca plantele cultivate in zonele umede si produce pagube mari in cultura succesiva de fasole. Boala se manifesta prin aparitia pe ambele fete ale frunzelor unor puncte mici, galbene-maronii deasupra carora apar pe partea superioara a frunzei fructificatiile de vara, iar pe partea inferioara a petelor se formeaza niste pustule in care se aduna grupuri de spori.

Spre sfarsitul verii apar puncte negre cu fructificatii de rezistenta, inconjurate cu zone prafoase, cu spori. Rugina se raspandeste foarte repede in acest stadiu si toate frunzele se usuca rapid, afectand recolta. Rugina se poate dezvolta si pe cele mai mari pastai, scazand valoarea calitativa acestora.

Prevenirea raspandirii bolii se face prin strangerea si arderea resturilor vegetale infectate, rotatia la 3 ani a culturilor, folosirea de soiuri rezistente, araturi adanci dupa recoltarea culturii de fasole. Se combate in timpul vegetatiei cu fungicidul Polyram DF-03% sau Zeama bordeleza WGD -50 g in 8 l de apa.

Fainarea fasolei (Erysiphe polygoni) se manifesta prin aparitia unor pete de decolorare pe partea superioara a frunzei, pe care se dezvolta miceliul ca o pasla fina cu spori albi, prafosi. Petele se intind, iar frunzele se ingalbenesc si mor. Se previne atacul acestei ciuperci prin folosirea de samanta certificata, arderea resturilor vegetale infectate.

Tratamentele chimice se fac folosind fungicidele: Topsin 70 WDG, Topsin 500 SC, Topsin Al 70 PU-0,1%, Aliette WG 80-0,2%, Dithane M 45-0,2%, Topas 100 EC-0,025%

In sere, cultura de fasole mai poate fi afectata de ciupercile Botrythis cinerea si Sclerotina sclerotiorum ce produc putregaiul cenusiu, respectiv, alb si se combat cu Rovral 75 WG-0,08%. Atacul de putregai se manifesta atunci cand umiditatea este ridicata, peste 95% mai multe zile la rand, cand plantele nu sunt aerisite, cand fertilizarea si udarea se face excesiv sau plantele au rani in care patrund sporii ciupercii patogene. Pastaile infectate de mucegai se inmoaie in locul atacat.

Ofilirea vasculara-Fuzarioza fasolei-Verticiloza (Fusarium spp., Verticilium spp.) este una dintre cele mai grave boli la sol si se manifesta la multe specii de plante printre care este si fasolea, mai ales in anii cu precipitatii abundente. Imediat la aparitia bolii e necesar sa se faca tratamente cu fungicide pentru a opri raspandirea ei.

Fuzarioza -Verticiloza fasolei se manifesta in momentul in care planta infloreste sau incepe fructificarea prin ofilirea treptata. Planta se vestejeste, fructele nu se mai dezvolta, raman mici, se coc inainte de vreme. Orice planta atacata de fuzarioza stagneaza, tanjeste si se usuca. Prin sectionarea tulpinii se observa brunificarea vaselor lemnoase din interiorul acesteia. Boala este favorizata de temperaturi ridicate de 27-28°C, de o umiditate crescuta si un pH al solului acid, cuprins intre valorile 5-5,5.

Plantele care prezinta rani de la prasit, de la nematozi sau alti daunatori sunt atinse primele de boala. Prevenirea raspandirii acestei boli se face prin dezinfectia solului cu fungicide, rotatia culturilor, eliminarea plantelor ofilite si arderea tuturor resturi vegetale infectate, folosirea de soiuri certificate si rezistente la aceasta boala, evitarea folosirii excesive de ingrasaminte pe baza de azot.

Tratamentele chimice se repeta la 3-4 saptamani si se fac prin administrarea de fungicide prin udare. La fiecare planta trebuie sa ajunga 0,2-0,5 l de solutie cu fungicid. Se foloseste produsul Topsin 70 WDG/500 SC in concentratie de 0,05-0,1 % ( 0,5l/planta).

Rizoctonia cartofului(Rhizoctonia solani), numita Putregaiul uscat al coletului de cartof este o boala la sol cauzata de aceasta ciuperca polifaga ce infecteaza cartoful, sfecla, rapita multe specii din familia Solanaceae, producand pagube insemnate. Agresivitatea bolii este mai mare in primavara-vara si ataca pe toata perioada de vegetatie. Se manifesta prin aparitia la nivelul radacinii si coletului a unor pete intunecate la culoare. Radacina si baza tulpinii putrezesc, apoi pe tulpinile putrezite, la sol se formeaza in jurul lor o pasla albicioasa, iar plantele mor si se smulg usor.

Aparitia acestei boli este mai frecventa cand cultura fasolei se situeaza pe un sol umed si rece, greu, argilos, la temperaturi intre 5-25°C, pe soluri acide sau usor acide. Se previne prin rotatia culturilor la 3 ani, adunarea si arderea resturilor vegetale, folosirea de material saditor sanatos. Se combate prin tratarea semintelor cu fungicide Dithane M 45, Prestige Extra 370 Fs.

Bacterioze:

Arsura comuna bacteriana (Xantomonas phaseoli) este una dintre cele mai periculoase boli si apare frecvent in culturi, putand aduce pagube mari deoarece ataca toate organele aeriene ale plantei. Arsura bacteriana la fasole poate ataca plantulele chiar in momentul rasaririi prin aparitia la nivelul cotiledoanelor a unor pete usor adancite si brunificate.

Pe frunze, petele sunt verzui- galbui, uleioase, datorita exudatului bacterian. Petele cresc, se unesc si capata o culoare maronie cu o bordura galbuie. Pe pastai se dezvolta pete umede, de culoare verde-inchis, incadrate intr-o dunga rosiatica, apoi se brunifica si formeaza exudat bacterian.

Prevenirea raspandirii bolii se face prin rotatia culturilor la 3 ani, irigarea prin picurare, folosirea unor soiuri certificate si rezistente la boala, aplicarea preventiva de produse cuprice. Arsura bacteriana se combate cu Oxiclorura de cupru-0,5%.

Alte produse cuprice de protectie pot fi: Alupral-0,25%, zeama bordeleza WGD-0,75% (50 g in 8 l de apa), Champion 50WP-025% si Fungicid Funguran OH 50 WP-0,25% (30g /12 l apa) se fac la faza de 1-2 frunze si inainte de inflorit. Se respecta timpul de repaus inainte de recoltare impus la fiecare produs.

Daunatorii fasolei:

Musculita alba de sera (Trialeurodes vaporarium sin. Aleyrodes vaporarium) este o insecta minuscula de 1-1,5 mm, alba, cu aripi bine dezvoltate, polifaga ce ataca legumele, arbustii fructiferi (coacaz, agris), florile: crizanteme, petunii, muscate, etc. Musculitele albe de sera ataca plantele de fasole pe partea inferioara a frunzelor unde dezvolta colonii in dreptul carora frunzele se grofeaza, devin lipicioase de la excrementele pe care le elimina. Larvele si adultii inteapa frunzele si se hranesc cu sucul celular, fiind un vector in raspandirea virusurilor. Pe zonele lipicioase se dezvolta ciupercile Alternaria, Fusarium, Penicillium.

Musculita alba de sera poate dezvolta 3-6 generatii, dar in sere poate fi prezenta in toata perioada anului. In scurt timp daunaorul produce uscarea prematura a frunzelor, afectand productia.

Prevenirea raspandirii acestui daunator se face prin dezinsectia solului si a scheletelor serelor, solariilor, distrugerea prin ardere a resturilor vegetale infestate. Se combate prin tartamente chimice folosind alternativ insecticidele: Lanate -0,03%, Aplaud -0,02%, Movento 100 SC-0,075%( 7,5 ml10 l apa), Confidor Energy(1,3 l/ha), Decis Mega EW-0,05%, Fastac 10EC -0,02%.

Paianjenul rosu comun (Tetranicus urticae) este un acarian minuscul, de 0,4-0,6 mm, polifag ce ataca frunzele si florile fasolei. Dezvolta colonii care sunt prinse in panze foarte fine, mai intai pe partea inferioara, apoi trece si pe cea superioara. In locul de atac frunzele prezinta puncte caracteristice decolorate, de-a lungul si pe marginea frunzei. Frunzele devin cenusii sau rosiatice si se curbeaza, pergamentoase, casante, ori pot chiar sa se usuce cand atacul este puternic.

Paianjenul rosu ataca in special in lunile iunie-august si poate dezvolta 6-10 generatii pe an. Se dezvolta mai ales cand temperaturile sunt ridicate si umiditatea aerului este scazuta. Se hraneste prin inteparea organelor plantelor din care suge sucul celular, fiind un vector in raspandirea virusurilor. Ierneaza in stadiul de femela adulta sub scoarta copacilor de unde migreaza primavara, la temperaturi de peste 10°C.

Ca masuri de prevenire a atacului sunt: strangerea si arderea tuturor resturi vegetale infestate, araturi adanci din toamna, distrugerea plantelor gazda ce se pot afla printre buruienile din culturi. Se combate la aparitia sa cu acaricidele: Afix-0,2%, Omite 30 W-0,2%, Nissorun-0,03%, Demitan 200 SC-0,05%, Pyranica 20WP -0,25kg/ha, Mitigan 18,5 EC 0,2%, Apollo 50 SC -0,04%, Bye-Bye 20 EC 0,2%, Plictran-0,1%, Afis-0,2%, Carbetox 37 CE-0,5%, Kelthane 18,5 EC-0,02%, Ortus 5SC-0,1%, Torque 550SC-0,05% etc.

Paduchele negru de frunze (Aphis fabae) este o afida, un daunator polifag cu corpul moale ce ataca plantele mai ales in sezoanele reci si umede intepand si sugand seva celulara din frunze, flori si pastai. Pe partile atacate daunatorul lasa dejectii lipicioase care sunt medii de dezvoltare a bacteriilor si ciupercilor. Organele atacate se rasucesc si se usuca. Acest daunator ierneaza in stadiul de ou depus pe arbusti, iar primavara formele aripate ataca asupra culturilor. Paduchele negru este si un vector de raspandire a virusului mozaicului.

Tratamente bio:

a)200ml de apa la care se adauga putin sapun lichid si 10 ml de ulei de masline

b) se pot razui 2 linguri pline de sapun de casa ieftin la 1 litru apa si solutia se pulverizeaza pe toate felurile de afide

c)insecticidul universal : se fierb 1000ml apa cu 400 ml sapun lichid, cand se raceste se adauga 50 ml spirt medicinal.

Pentru stropire se dilueaza 100ml solutie in 1000ml apa. Se repeta stopirea plantelor din 3 in 3 zile pana dispar daunatorii. In tratamentele chimice se combate cu insecticidele: Polytrin 200 EC-0,1%, Sumi Alfa 2,5 CE-02 l/ha, Sumithion 50 EC-0,1%. Fasolea poate fi atacata de Paduchele verde al piersicului (Myzus persicae), care dauneaza asemanator.

Musca cenusie a plantulelor (Phobia platura sin. Delia platura) este un daunator polifag si ataca semintele de fasole in timpul germinarii prin saparea de galerii in tulpinite si cotiledoane, putand compromite o cultura intreaga de fasole. Dezvolta 3 generatii pe an, dintre care numai primele doua sunt pe mazare si fasole, iar ultima pe cereale. Masuri de prevenire: asolament la 3-4 ani, amplasarea culturilor noi la distanta de culturile leguminoase, tratarea semintelor, araturi adanci.

Se fac tratamente chimice pentru combaterea acestui daunator tratand semintele cu Rovral 5 kg/t, Dividend 030 PS-1,7 kg/t, Cruiser 35 ST-6kg/t, Tiramet 60-4 kg/t. Tratamentele chimice aplicate plantelor in vegetatie se fac inainte de aparitia in masa a daunatorilor din primele doua generatii si inainte de depunerea oualor, cu produse organofosforice.

Omida-Fluturele-scaietilor (Vanessa cardui) este un daunator polifag, specific zonelor temperate din Europa, Asia, Australia, America de Nord. In tara noastra se intalneste frecvent de la litoral pana in zona montana. Este un fluture mare, deosebit de frumos colorat, ce are ca gazde peste 300 de plante printre care si ciulinul-scaiete(cardui), anghinarea, soia, fasolea. Adultii au aripile cu anvergura de 5-6 cm si 3-4 cm latime, impresioneaza prin coloritul armonios al aripilor pe care predomina pete de culoare portocalie, fiind numit si „fluturele caramiziu al scaietilor”.

Pe aripile posterioare de un galben spre portocaliu sunt patru randuri de pete negre, iar pe aripile anterioare, mai brune, are doua randuri de pete albe. Corpul sau este roscat, capul maro si antenele negre. Oul este verde, ovoidal, mic, cu dungi orizontale, depus solitar. Inainte de eclozare, oul isi schimba culoarea in gri. Larvele sunt omizi lungi de 3-4 cm, negre, cu cate o dunga alb-galbuie pe fiecare parte laterala si prezinta spini conici, ramificati. Pupa este maro cu puncte aurii, are forma literei „J” si se gaseste atarnata de plante, cu capul in jos.

Acesti fluturi pot zbura in timpul ploilor, deci si a irigatiilor, depunandu-si ponta. Fluturele de scaieti in forma larvara este foarte vorace si consuma frunzele in intregime, invelindu-se cu nervurile ramase intr-un cuib de matase. Insecta dezvolta 3 generatii pe an si ierneaza in stadiul de pupa. Atacul acestui daunator este semnalat in vetre, mai ales in apropierea padurilor. Prevenirea raspandirii acestului daunator este facuta prin combaterea buruienilor gazda, informarea corecta dintre fermieri pentru a nu se extrinde vetrele, monitorizarea atenta a culturilor de soia si fasole si evitarea infiintarii culturii de fasole langa soia sau liziere, padure.

Tratamentele chimice se fac cu insecticidele Alfametrin 10 CE, Fastac10 CE si insecticide pe baza de deltametrin sau lambda-cihalotrin, fiind preferata aplicarea tramentului pana sa se formeze cuiburile larvare invelite in matase.

Recomandare: Fasolea – Ghid infiintare, tehnologie , recoltare cultura in gradina, camp si in sere si solarii

sursa foto

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *